Regina Elisabeta

De la Romania in imagini
Salt la: navigare, căutare

Regina Elisabeta.png

Elisabeta Paulina Otilia Luiza (n. 29 decembrie 1843, Schloss Monrepos, m. 2 martie 1916, Curtea de Argeș)

Descrierea imaginii

E o imagine din tinerețea reginei, în care este prezentată cu părul coafat și voluminos, ochi mari, nas lung și drept, buze subțiri, îmbrăcată elegant.

Fruntea este conturată de părul cârlionțat, redat prin textură compactă, cu linii întrerupte curbe, suprapuse peste x-uri mici și dense.

Pe cap are prinsă o pană cu fulgi, evidențiată prin linii ușor curbe.

Are la gât un medalion de perle cu o cruce, evidențiate pline în relief.

Poartă o rochie de bal reprezentată prin romburi mici și răsfirate, cu mâneci bufante, cu un guler de blăniță redată prin textură ondulată, ce îi lasă umerii goi.


Date istorice

Elisabeta Paulina Otilia Luiza, regină a României între 1881 și 1916, s-a născut la 29 decembrie 1843 în principatul german de Wied [Bibliografie 1]. S-a căsătorit cu principele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen în 1869. În 1881, după proclamarea României regat, a fost încoronată regină a României. În timpul vieții s-a remarcat și prin importantele sale acțiuni cultural-artistice și caritabile, fiind cunoscută sub pseudonimul literar de Carmen Sylva [Bibliografie 2].

În literatură, a colaborat inițial cu Maria von Barleben (cunoscută ca Mite Kremnitz), soția uni medic german venit în România în timpul războiului de independență (1877). Colaborarea dintre „cele două” s-a concretizat în „romanul epistolar Romanul unei principese” care a fost „publicat sub pseudonimul Dito și Idem” [Bibliografie 3] . Al doilea roman al reginei Elisabetei a fost Astra, lucrare dedicată mătușii ei, regina Suediei. În epocă, cele două romane s-au bucurat de un succes impresionant, fiind republicate în mai multe ediții și traduse în limbi de circulație internațională [Bibliografie 4]. O altă activitate culturală a reginei a fost transcrierea pe foi de pergament, împodobite cu picturi, a celor douăsprezece Evanghelii. Lucrarea a fost realizată pentru Catedrala de la Argeș, fiind redactată în memoria fiicei sale, Maria, decedată la vârsta de patru ani. Regina Elisabeta mai este autoarea mai multor volume de poezii și proză, cum ar fi Poveștile Peleșului (1882 și 1883), Printre veacuri (1885) – lucrare dedicată lui Vasile Alecsandri, Meșterul Manole (1892), Călătoria pe Dunăre a unei fiice a Rinului (1905) [Bibliografie 5]. În afară de propriile contribuții la literatura română, regina Elisabeta s-a remarcat și prin activitatea de traducătoare. A tradus în franceză, engleză și germană mai lucrări ale unor scriitori români [Bibliografie 6].

O altă activitate desfășurată de regină a fost cea sanitară. În perioada premergătoare războiului ruso-româno-turc din 1877, principesa Elisabeta a fost implicată în organizarea spitalelor și crearea uni serviciu de ambulanță. A fost ajutată în această întreprindere de generalul Carol Davila, inspector al Serviciului sanitar, dar și de opt medici militari prusaci și cinci călugărițe albertine trimise în România de regina de Saxa. Potrivit lui Gabriel Badea-Păun, Elisabeta „a reușit cu ajutorul banilor primiți de la anumite curți germane să construiască și două barăci care puteau adăposti câte o sută de paturi, chiar în curtea reședinței de la Cotroceni” [Bibliografie 7]. În domeniul filantropic și social, a înființat în 1906 „Așezământul Vatra Luminoasă” în vederea „ajutorării celor fără vedere”. De la acest așezământ, provine și numele actualului cartier Vatra Luminoasă [Bibliografie 8]. A mai înființat de asemenea Instituțiunea surorilor de caritate (1879), Policlinica Regina Elisabeta”(1896), Institutul Evanghelic al Diaconeselor (1903) [Bibliografie 9]. Regina Elisabeta a murit la 18 februarie 1916 cu putin timp înainte ca regatul să intre în Primul Război Mondial. Este înmormântată la Mănăstirea Curtea de Argeș [Bibliografie 10].


Bibliografie

1. Gabriel Badea-Păun, Carmen Sylva. Uimitoarea regină Elisabeta a României, Editura Humanitas, trad. Ileana Margareta Nistor, București, 2012. pp. 24-25.

2. Lat. „Cântecul pădurii”.

3-4. Gabriel Badea-Păun, op. cit., p. 142.

5. George Bengescu, Carmen Sylva. Viața Reginei Elisabeta, Editura Porțile Orientului, Iași, 1995, p. 68.

6. Regina Elisabeta, accesibil online la adresa http://www.familiaregala.ro/istorie/regina-elisabeta http://www.familiaregala.ro/istorie/regina-elisabeta [august 2018].

7. Gabriel Badea-Păun, op. cit., p. 102.

8-10. Regina Elisabeta, accesibil online la adresa http://www.familiaregala.ro/istorie/regina-elisabeta http://www.familiaregala.ro/istorie/regina-elisabeta [august 2018].


Descarcă imaginea

http://imaginitactile.ro/images/6/62/Regina_Elisabeta.png